Skip to content

pasareaadevarului

Just another www . weblog . ro weblog

Archive

Archive for mai, 2009


Exist? o ?tiin?? n a utiliza corect ori perfect poten?ialul de care dispunem. Ca urmare a aplic?rii acestor cuno?tin?e se ajunge la pricepere, la talent, a?a se ajunge la art?.
Mai jos este un fragment dintr-un film cu Stan ?i Bran. Nu v? l?sa?i fura?i de comedia de situa?ie, trebuie s? v? concentra?i, s? fi?i aten?i asupra jocului sprncenelor lui Stan, cum  ridic? din sprncene, apoi sprncenele revin la loc, apoi iar  ridic?. din sprncene. Asta referitor la ce po?i face doar cu ni?te sprncene.
Dup? ce urm?ri?i ?i v? convinge?i de eficacitatea unui astfel de procedeu, ar fi bine s? pute?i face cteva exerci?ii de ridicare a sprncenelor, n genul lui Stan. Ve?i sim?i cum acest simplu lucru v? poate schimba pozitiv perspectiva asupra lucrurilor. Acest maestru extraordinar al comediei care este Stan Laurel utiliza att de des aceast? resurs? simpl?,  ncerca?i-o ?i voi cu ncredere.


Exist? o ?tiin?? n a utiliza corect ori perfect poten?ialul de care dispunem. Ca urmare a aplic?rii acestor cuno?tin?e se ajunge la pricepere, la talent, a?a se ajunge la art?.
Mai jos este un fragment dintr-un film cu Stan ?i Bran. Nu v? l?sa?i fura?i de comedia de situa?ie, trebuie s? v? concentra?i, s? fi?i aten?i asupra jocului sprncenelor lui Stan, cum  ridic? din sprncene, apoi sprncenele revin la loc, apoi iar  ridic?. din sprncene. Asta referitor la ce po?i face doar cu ni?te sprncene.
Dup? ce urm?ri?i ?i v? convinge?i de eficacitatea unui astfel de procedeu, ar fi bine s? pute?i face cteva exerci?ii de ridicare a sprncenelor, n genul lui Stan. Ve?i sim?i cum acest simplu lucru v? poate schimba pozitiv perspectiva asupra lucrurilor. Acest maestru extraordinar al comediei care este Stan Laurel utiliza att de des aceast? resurs? simpl?,  ncerca?i-o ?i voi cu ncredere.

 Probabil c? blog?ristica a plecat de la ideea accesului public la ni?te  dialoguri interioare,  un fel de monologuri, ?i mi aduc aminte de celebrele monologuri, nelipsite din scrierile marelui Shakespeare.

Aici pe blog ai ?ansa c? nu te ntrerupe nimeni s? te contrazic?, (chestia asta st? n firea multora) ?i po?i exprima o opinie f?r? ca s? te ntmpine acel cor de atot?tiutori-bte, de habarnavi?ti ?i b?g?tori n seam?, de batjocoritori ?i mi?tocari, nelipsi?i n via?a de zi cu zi.
Desigur blogul e o chestie interactiv?, uneori ?i se r?spunde cu un comentariu, dar ai m?car posibilitatea, dac? nu-?i place, s? aplici acel plici de mu?te care este tasta "delete".
Blogul e un fel de ecran mental expus publicului, care vine s? vad? curios "Oare ce gnde?te omul ?sta, ce-i trece prin cap?". Tu omul,  ?ezi la calculator cu monitorul n fa?? ?i vezi ct l duce mintea pe respectivul, pn? unde-l duce mintea ?i mai ales unde-l p?r?se?te :)

Se ntmpl? ca pn? nu intri n contact cu oamenii s? fii un om echilibrat. Dup? asta nu mai e a?a de sigur.  Drept m?rturie este ?ofatul: pn? nu ai carnet de ?ofer ?i nu circuli la or? de vrf prin Bucure?ti nu ai de unde s? ?ti c? n Bucure?ti sunt at?i n?t?r?i, infatua?i, agresivi ?i incon?tien?i.
A?a e ?i cu blogul. Norocul nostru c?,  de?i e public, e citit doar de c?iva. Altfel ar fi jale. Mai ales dac? ai deranjat pe unii., atunci s? auzi urletele animalelor din ei.
 
Cnd am pornit n via?? aveam a?a o p?rere nu ?tiu de ce, c? restul lumii e la fel ca mine, c? oamenii de lng? mine nu se preteaz? la josnicii ?i la mr?avii, c? nu te-ar vinde pentru doi lei. Dar via?a avea s?-mi dovedeasc? c? m? n?elam. Unii sunt mna?i de cele mai urte instincte.  Mi se confesau de plid?: "s? vezi ce-l umilesc acum pe ?sta!". Invidia ?i r?utatea, ambi?ia de a avansa c?lcnd pe capetele celorlal?i, interese meschine, plus restul urciunilor, nici nu vreau s? m? mai gndesc. Asta ca s? amintesc aici c? oamenii nu joac? cinstit ?i deci  nici pe bloguri nu  o fac. De ce ar face-o, cnd au atta antrenament n via?a real?? :)
 
 Revenind la ideea monologului pot spune c? de foarte multe ori pe cnd ncercam s? explic altora ni?te lucruri am constat c? odat? cu ceilal?i nv?? din propriile ra?ionamente. O chestie oarecum curioas? dar pe deplin explicabil?.
Atunci prin reciprocitate, un dialog cu mine nsumi, o explica?ie c?tre mine nsumi, poate fi  util? ?i de nv???tur? ?i altora. Este o chestie perfect logic? ?i adev?rat?.
Un dialog cu mine nsumi.

 Probabil c? blog?ristica a plecat de la ideea accesului public la ni?te  dialoguri interioare,  un fel de monologuri, ?i mi aduc aminte de celebrele monologuri, nelipsite din scrierile marelui Shakespeare.

Aici pe blog ai ?ansa c? nu te ntrerupe nimeni s? te contrazic?, (chestia asta st? n firea multora) ?i po?i exprima o opinie f?r? ca s? te ntmpine acel cor de atot?tiutori-bte, de habarnavi?ti ?i b?g?tori n seam?, de batjocoritori ?i mi?tocari, nelipsi?i n via?a de zi cu zi.
Desigur blogul e o chestie interactiv?, uneori ?i se r?spunde cu un comentariu, dar ai m?car posibilitatea, dac? nu-?i place, s? aplici acel plici de mu?te care este tasta "delete".
Blogul e un fel de ecran mental expus publicului, care vine s? vad? curios "Oare ce gnde?te omul ?sta, ce-i trece prin cap?". Tu omul,  ?ezi la calculator cu monitorul n fa?? ?i vezi ct l duce mintea pe respectivul, pn? unde-l duce mintea ?i mai ales unde-l p?r?se?te :)

Se ntmpl? ca pn? nu intri n contact cu oamenii s? fii un om echilibrat. Dup? asta nu mai e a?a de sigur.  Drept m?rturie este ?ofatul: pn? nu ai carnet de ?ofer ?i nu circuli la or? de vrf prin Bucure?ti nu ai de unde s? ?ti c? n Bucure?ti sunt at?i n?t?r?i, infatua?i, agresivi ?i incon?tien?i.
A?a e ?i cu blogul. Norocul nostru c?,  de?i e public, e citit doar de c?iva. Altfel ar fi jale. Mai ales dac? ai deranjat pe unii., atunci s? auzi urletele animalelor din ei.
 
Cnd am pornit n via?? aveam a?a o p?rere nu ?tiu de ce, c? restul lumii e la fel ca mine, c? oamenii de lng? mine nu se preteaz? la josnicii ?i la mr?avii, c? nu te-ar vinde pentru doi lei. Dar via?a avea s?-mi dovedeasc? c? m? n?elam. Unii sunt mna?i de cele mai urte instincte.  Mi se confesau de plid?: "s? vezi ce-l umilesc acum pe ?sta!". Invidia ?i r?utatea, ambi?ia de a avansa c?lcnd pe capetele celorlal?i, interese meschine, plus restul urciunilor, nici nu vreau s? m? mai gndesc. Asta ca s? amintesc aici c? oamenii nu joac? cinstit ?i deci  nici pe bloguri nu  o fac. De ce ar face-o, cnd au atta antrenament n via?a real?? :)
 
 Revenind la ideea monologului pot spune c? de foarte multe ori pe cnd ncercam s? explic altora ni?te lucruri am constat c? odat? cu ceilal?i nv?? din propriile ra?ionamente. O chestie oarecum curioas? dar pe deplin explicabil?.
Atunci prin reciprocitate, un dialog cu mine nsumi, o explica?ie c?tre mine nsumi, poate fi  util? ?i de nv???tur? ?i altora. Este o chestie perfect logic? ?i adev?rat?.
Un dialog cu mine nsumi.

   

Nu-i vorba de Eva, de?i ar putea intra ?i ea la
aceast? categorie :)

Spuneam n nsemnarea precedent? c? o ?ar? bogat? n petrol, Iranul se va
constitui n vrful de lance al lumii arabe n r?zboiul mpotriva
cre?tin?t??ii. Iranul are aceast? tradi?ie pentru c? pe acel loc s-a constituit
cu milenii n urm? ntr-un pol al R?ului, iar r?ul a avut un nume: Persia .

 
 Acest nume nu este  ns? unul oarecare ?i con?ine prin anagramare un
alt nume, zic eu mult mai elovent: Serpia.
Uau! La numele ?sta nu mai trebuie s?-i d?m explica?ii, e foarte clar  n limba romn?, este ?ara ?erpilor.  Desigur c? 
obiec?ii pot ap?rea pentru c? n alte limbi  cuvntul Serpia poate avea alte semnifica?ii
ori nici una. De acord, numai c? aceast? semnifica?ie trebuie la urma urmei s?
fie ntr-o limb?. Aceast? regiune Persia a fost de alungul timpului r?ul din
coasta polului pozitiv care era Egiptul ori mai trziu evreii.       

 Ar fi mai multe de scris despre ncerc?rile
intreprinse de Imperiul Persan de a invada Europa ?i care s-au lovit n primul
rnd de rezisten?a grecilor. De o parte era o armat? covr?itoare a persanilor
iar pe de alt? parte o micu?? armat? greceasc?. Nu v? sun? cunoscut? A?a au
stat lucrurile mai ntodeauna ?i n luptele dintre romni ?i turci. Aceia?i
lupt? mpotriva R?ului. ?i pn? la urm? ntr-un mod ciudat ?i inexplicabil
armatele extrem de numeroase ale R?ului au fost alungate. Poate c? de undeva de
sus nu li s-a permis.

Am s? mai men?ionez ?i aspectul c? prin acele
regiuni apare un alt cuvnt de care evreii aveau oroare: Baal ori Bel. Acest
nume apare n componen?a numelui ora?ului Babilon, ori a turnul lui Babel.
Acest ora? Babilon apare pomenit n Apocalipsa lui Ioan ?i acolo nu se vorbe?te
deloc bine de el, este f?cut n toate felurile. Nu ntmpl?tor.

 
Actualmente aceast? regiune se nume?te Iran. ?i n
aceast? ?ar? ?i-a efectuat ultima vizit? Ceau?escu. nchipui?i-v? c? n
tumultul nebun al acelor vremuri, Ceau?escu nu a g?sit altceva mai bun dect s?
fac? o vizit? n Iran. Nu v? ntreba?i de ce? De ce o vizit? tocmai n Iran? Ce
a c?utat de fapt acolo? Se vede treaba c? dincolo de orice aparen?e el a c?utat
un sprijin venit din acele regiuni ntunecate, bntuite de r?u. Numai c? nu
le-a mers.

n zilele noastre, Iranul ?i p?streaz?
caracteristica de ?ar? a ?erpilor ?i este inclus? de SUA pe celebra ax? a
R?ului. Ce curioas? coinciden??! Iranul este ?ara cea mai belicoas? din regiune
cu pre?edintele lui provocator ?i cu acele personaje religioase sinistre.
Normal, a? zice, ce altceva? Aceasta este ?ara la care face referire viziunea
pe care am avut-o, cu acel imens ?arpe ie?ind din cisterna de petrol. E normal
?i absolut logic ca ?arpele s? fie la el n ?ar?, nu crede?i?

 

n timp ce Iranul ?i duce lupta milenar? contra
evreilor, o nou? realitate ?i face loc. ncetul cu ncetul Romnia preia
misiunea de ini?iere a lumii, preia ?tafeta de la evrei. ?i nchipui?i-v? c? n
coasta Romniei exist? deja un loc numit Serbia.
Numele ?sta e foarte aproape de
pronun?ia Serpia. Doar att, am sc?pat? V? aduc aminte c? arabii nu pronun??
consoana P, pe care o nlocuiesc cu B a?a c? pronun?ia arab? a numelui Serpia
este Serbia. Oops!

Avnd n vedere rela?iile de bun? vecin?tate pe
care le-am avut noi romnii de alungul timpului cu  srbii, sunt nclinat s? cred c?  acest popor doar s-a a?ezat cu fundul pe un
butoi cu pulbere care este acest teritoriu. Cum zic americanii: wrong
place.  Srbii se afl? ntr-un loc total
nepotrivit. Aceasta este un argument n favoarea acelei ?tiin?e vechi
chineze?ti numite Feng Shui. E bine cnd te a?ezi pe un teren, s? ?ti ?i pe ce
te a?ezi.

?i alte coinciden?e: primul r?zboi mondial a
pornit din Sarajevo unde arhiducele Ferdinand a fost asasinat. Sarajevo este
actualmente capitala Bosniei Her?egovina ?i ne aducem aminte de acele conflicte
sngeroase ntre cre?tini ?i musulmani din anii 90.

O alt? coinciden?? este prezen?a musulmanilor n aceste
regiuni, n Bosnia ?i Albania, n Kosovo. Aici au avut loc conflicte violente.
Se pare c? R?ul ncearc? s?-?i revendice teritoriul ocupat de inco?tien?ii
srbi.

O alt? coinciden??, nc? una ca s? fie cu mo? este
denumirea capitalei srbilor: Belgrad. n limba slav? bel din cte mi aduc
aminte nseamn? frumos ori alb. Numai c? de la denumirea de ora?ul cel
frumos ori ora?ul cel alb am putea s?ri la cea de Ora?ul lui Bel.  Ce nume dr?gu?, de unde vi l-a?i luat?

 

S? fie a?a, s? nu fie a?a… Att timp ct exist?
o suspiciune, e mai bine ca ea s? fie examinat?.
S- a vorbit despre o invazie a arabilor n Europa prezis? de diver?i profe?i. Este plauzibil? dac? st?m s? ne gndim c? arabii vor fi condu?i  din
?ara ?erpilor, fo?tii persani.  Este posibil ca primul loc
pe care o s?-l revendice s? fie cel al Serbiei, chiar aici lng? noi.
Pretexte au pentru c? musulmanii deja sunt infiltra?i aici. Trebuie numai s?
strige.. ca din gur? de ?arpe.
 

V-a pl?cut filmul 300 despre eroii de la
Termopile? Fantastic ce au putut face acei spartani,  ?innd n loc o o?tire infinit mai numeroas?,
venit? de unde altundeva dect din Persia. Iar numele regelui care i conducea pe cei 300 era Leonidas, adic? un fel de Leu.Uimitor cum reapar pildele, la
timpul potrivit.
Dar una peste alta cei trei sute de spartani merit? s? fie simbolul luptei mpotriva R?ului. Ei ?i al?ii ca ei au fost scutul care a ap?rat aceast? lume. Noi suntem aici.


   

Nu-i vorba de Eva, de?i ar putea intra ?i ea la
aceast? categorie :)

Spuneam n nsemnarea precedent? c? o ?ar? bogat? n petrol, Iranul se va
constitui n vrful de lance al lumii arabe n r?zboiul mpotriva
cre?tin?t??ii. Iranul are aceast? tradi?ie pentru c? pe acel loc s-a constituit
cu milenii n urm? ntr-un pol al R?ului, iar r?ul a avut un nume: Persia .

 
 Acest nume nu este  ns? unul oarecare ?i con?ine prin anagramare un
alt nume, zic eu mult mai elovent: Serpia.
Uau! La numele ?sta nu mai trebuie s?-i d?m explica?ii, e foarte clar  n limba romn?, este ?ara ?erpilor.  Desigur c? 
obiec?ii pot ap?rea pentru c? n alte limbi  cuvntul Serpia poate avea alte semnifica?ii
ori nici una. De acord, numai c? aceast? semnifica?ie trebuie la urma urmei s?
fie ntr-o limb?. Aceast? regiune Persia a fost de alungul timpului r?ul din
coasta polului pozitiv care era Egiptul ori mai trziu evreii.       

 Ar fi mai multe de scris despre ncerc?rile
intreprinse de Imperiul Persan de a invada Europa ?i care s-au lovit n primul
rnd de rezisten?a grecilor. De o parte era o armat? covr?itoare a persanilor
iar pe de alt? parte o micu?? armat? greceasc?. Nu v? sun? cunoscut? A?a au
stat lucrurile mai ntodeauna ?i n luptele dintre romni ?i turci. Aceia?i
lupt? mpotriva R?ului. ?i pn? la urm? ntr-un mod ciudat ?i inexplicabil
armatele extrem de numeroase ale R?ului au fost alungate. Poate c? de undeva de
sus nu li s-a permis.

Am s? mai men?ionez ?i aspectul c? prin acele
regiuni apare un alt cuvnt de care evreii aveau oroare: Baal ori Bel. Acest
nume apare n componen?a numelui ora?ului Babilon, ori a turnul lui Babel.
Acest ora? Babilon apare pomenit n Apocalipsa lui Ioan ?i acolo nu se vorbe?te
deloc bine de el, este f?cut n toate felurile. Nu ntmpl?tor.

 
Actualmente aceast? regiune se nume?te Iran. ?i n
aceast? ?ar? ?i-a efectuat ultima vizit? Ceau?escu. nchipui?i-v? c? n
tumultul nebun al acelor vremuri, Ceau?escu nu a g?sit altceva mai bun dect s?
fac? o vizit? n Iran. Nu v? ntreba?i de ce? De ce o vizit? tocmai n Iran? Ce
a c?utat de fapt acolo? Se vede treaba c? dincolo de orice aparen?e el a c?utat
un sprijin venit din acele regiuni ntunecate, bntuite de r?u. Numai c? nu
le-a mers.

n zilele noastre, Iranul ?i p?streaz?
caracteristica de ?ar? a ?erpilor ?i este inclus? de SUA pe celebra ax? a
R?ului. Ce curioas? coinciden??! Iranul este ?ara cea mai belicoas? din regiune
cu pre?edintele lui provocator ?i cu acele personaje religioase sinistre.
Normal, a? zice, ce altceva? Aceasta este ?ara la care face referire viziunea
pe care am avut-o, cu acel imens ?arpe ie?ind din cisterna de petrol. E normal
?i absolut logic ca ?arpele s? fie la el n ?ar?, nu crede?i?

 

n timp ce Iranul ?i duce lupta milenar? contra
evreilor, o nou? realitate ?i face loc. ncetul cu ncetul Romnia preia
misiunea de ini?iere a lumii, preia ?tafeta de la evrei. ?i nchipui?i-v? c? n
coasta Romniei exist? deja un loc numit Serbia.
Numele ?sta e foarte aproape de
pronun?ia Serpia. Doar att, am sc?pat? V? aduc aminte c? arabii nu pronun??
consoana P, pe care o nlocuiesc cu B a?a c? pronun?ia arab? a numelui Serpia
este Serbia. Oops!

Avnd n vedere rela?iile de bun? vecin?tate pe
care le-am avut noi romnii de alungul timpului cu  srbii, sunt nclinat s? cred c?  acest popor doar s-a a?ezat cu fundul pe un
butoi cu pulbere care este acest teritoriu. Cum zic americanii: wrong
place.  Srbii se afl? ntr-un loc total
nepotrivit. Aceasta este un argument n favoarea acelei ?tiin?e vechi
chineze?ti numite Feng Shui. E bine cnd te a?ezi pe un teren, s? ?ti ?i pe ce
te a?ezi.

?i alte coinciden?e: primul r?zboi mondial a
pornit din Sarajevo unde arhiducele Ferdinand a fost asasinat. Sarajevo este
actualmente capitala Bosniei Her?egovina ?i ne aducem aminte de acele conflicte
sngeroase ntre cre?tini ?i musulmani din anii 90.

O alt? coinciden?? este prezen?a musulmanilor n aceste
regiuni, n Bosnia ?i Albania, n Kosovo. Aici au avut loc conflicte violente.
Se pare c? R?ul ncearc? s?-?i revendice teritoriul ocupat de inco?tien?ii
srbi.

O alt? coinciden??, nc? una ca s? fie cu mo? este
denumirea capitalei srbilor: Belgrad. n limba slav? bel din cte mi aduc
aminte nseamn? frumos ori alb. Numai c? de la denumirea de ora?ul cel
frumos ori ora?ul cel alb am putea s?ri la cea de Ora?ul lui Bel.  Ce nume dr?gu?, de unde vi l-a?i luat?

 

S? fie a?a, s? nu fie a?a… Att timp ct exist?
o suspiciune, e mai bine ca ea s? fie examinat?.
S- a vorbit despre o invazie a arabilor n Europa prezis? de diver?i profe?i. Este plauzibil? dac? st?m s? ne gndim c? arabii vor fi condu?i  din
?ara ?erpilor, fo?tii persani.  Este posibil ca primul loc
pe care o s?-l revendice s? fie cel al Serbiei, chiar aici lng? noi.
Pretexte au pentru c? musulmanii deja sunt infiltra?i aici. Trebuie numai s?
strige.. ca din gur? de ?arpe.
 

V-a pl?cut filmul 300 despre eroii de la
Termopile? Fantastic ce au putut face acei spartani,  ?innd n loc o o?tire infinit mai numeroas?,
venit? de unde altundeva dect din Persia. Iar numele regelui care i conducea pe cei 300 era Leonidas, adic? un fel de Leu.Uimitor cum reapar pildele, la
timpul potrivit.
Dar una peste alta cei trei sute de spartani merit? s? fie simbolul luptei mpotriva R?ului. Ei ?i al?ii ca ei au fost scutul care a ap?rat aceast? lume. Noi suntem aici.



  Cunoa?te?i pesemne sau cel pu?in a?i auzit n treac?t de povestea biblica a lui Iosif  t?lmacitorul de vise. Pentru cine vrea s? se documenteze povestea este relatat? n Vechiul Testament, cartea Facerea capitolul 41.

Deci Iosif ajuns n mprejurari tragice la curtea Faraonului, e b?gat la nchisoare ?i scap? dupa ce-i t?lmace?te visele lui Faraon. Acesta avusese doua vise ?i nimeni nu i le putea t?lm?ci corect.
n primul, Faraon visase ?apte vaci grase ?i frumoase, apoi ?apte vaci slabe ?i jig?rite care le-au nghi?it pe cele frumoase de dinainte. n al doilea vis, Faraon visase ?apte spice de gru mari ?i frumoase care fur? nghi?ite de ?apte spice de gru arse ?i uscate.
Iosif  i spuneFaraonului c?, cele doua vise sunt unul singur.  Sunt ?apte ani de bel?ug urma?i de ?apte ani de s?r?cie, care vor nghi?i tot bel?ugul de dinainte. Acesta este interpretarea lui Iosif. Cum ns? de l-a crezut Faraonul pe Iosif, c? aceasta este interpretarea corect? ?i nu alta?  Eu cred ca Iosif i-a dezv?luit Faraonului mai mult dect o simpl? interpretare.
?i pn? la urm? aceasta sa fie interpretarea corecta? Da, aceasta este si veti vedea de ce.
Visul este deseori simbolic ?i acesta nu face excep?ie . Pentru a va fi mai u?or s? n?elege?i simbolurile, s? pornim de la simbolurile distructive, ale vacilor sl?b?noage. Aceste simboluri distructive nu sunt  distractive deloc dar m?car sunt  instructive. Iat? de pild? cum omul de azi, pentru a reda sugestiv avertizarea "Pericol de moarte" folose?te simbolul craniului cu oase ncruci?ate. Este un simbol folosit practic in protec?ia munci, nu este deloc unul ini?iatic, dar e important c? e un simbol. Aproape acelasi simbol l g?sim in car?ile de Tarot, scheletul uman care simbolizeaza Moartea. Deci scheletul uman simbolizeaz? moartea omului. Prin coresponden??, scheletul cinelui de pild? simbolizeaz? moartea caninelor. A? vrea sa fac aici o parantez? si s? spun c? acest simbol l-am perceput-vizualizat personal n momentul cand pre?edintele B?sescu, la acea vreme primar al Bucure?tiului, a anun?at ini?ierea  campaniei de eutanasiere a cinilor din Bucuresti. Aceast? viziune pentru mine a fost confirmarea faptului  ca primarul Basescu ?i va duce planul la ndeplinire. nchid paranteza aici ?i ne ntoarcem la tristele simboluri distructive. Prin asem?nare putem deduce c? simbolul unei vaci slabanoage, deci aproape scheletice anun?? dezastrul in rndul bovinelor si extrapolnd, n spe?? al animalelor, dezastrul n sfera zootehniei. Aceasta mai ales pentru faptul c? exista un al doilea simbol distructiv ?i anume spicele de gru arse ?i uscate p care, urmnd logica expus? mai nainte, le identific?m ca simbol al distrugerii recoltelor agricole. Deci cu agricultura la p?mnt, zootehnia n-are nici ea mari ?anse de supravie?uire prin lips? de nutret, etc. ?i pentru c? agricultura ?i cre?terea animalelor erau cam principalele preocup?ri economice in acele zile, putem spune c? prin aceste simboluri se configura un dezastru economic complet. Prin opozi?ie ntelegem acum mult mai usor faptul c? vacile grase ?i frumoase precum ?i spicele de gru mari ?i bogate sunt simboluri ale bel?ugului n zootehnie respectiv agricultur?. Deci talmacirea lui Iosif era corecta.
?i ca s? vedeti c? talmacirea nu este ntamplatoare, nu este o nimereal?, cauta?i si g?si?i in Vechiul Testament , Proverbele Lui Solomon, cap 14, vs 14 (  l-am gasit cu google ) iat? citatul : "Unde nu sunt boi ieslea ramane goala, dar puterea boilor aduce belsug de roade". Deci avem aceia?i imagine,  bovine puternice, mari frumoase, etc care simbolizeaza bel?ugul. Nu e nici o coinciden??.
Mai mult de att, Iosif se presupune a fi fost o ncarnare a lui Iisus.
 ?i acum bomboana de pe tort. Exist? o similitudine ntre acele zile ndep?rtate ?i prezent: Criza atunci ?i acum.
Dac? citi?i povestea lui Iosif ve?i vedea c? Faraonul urmnd sfatul, pune deoparte alimente n timpul celor ?apte ani de bel?ug ?i apoi vinde n cei ?apte ani de criz? astfel c? mai c?-i cump?r? pe to?i cu toate ale lor. Scrie n carte c? Faraonul a cump?rat mai toate p?mnturile din Egipt. Interesant? mi?care.
Cam tot a?a cum se ntmpl? ?i azi cnd datorit? crizei lucrurile ncep s? se devalorizeze.
De ce n-am avut ?i noi un Iosif s? prentmpine criza?

Dar cine zice c? nu e? Criza este, poate c? e ?i Iosif . 


  Cunoa?te?i pesemne sau cel pu?in a?i auzit n treac?t de povestea biblica a lui Iosif  t?lmacitorul de vise. Pentru cine vrea s? se documenteze povestea este relatat? n Vechiul Testament, cartea Facerea capitolul 41.

Deci Iosif ajuns n mprejurari tragice la curtea Faraonului, e b?gat la nchisoare ?i scap? dupa ce-i t?lmace?te visele lui Faraon. Acesta avusese doua vise ?i nimeni nu i le putea t?lm?ci corect.
n primul, Faraon visase ?apte vaci grase ?i frumoase, apoi ?apte vaci slabe ?i jig?rite care le-au nghi?it pe cele frumoase de dinainte. n al doilea vis, Faraon visase ?apte spice de gru mari ?i frumoase care fur? nghi?ite de ?apte spice de gru arse ?i uscate.
Iosif  i spuneFaraonului c?, cele doua vise sunt unul singur.  Sunt ?apte ani de bel?ug urma?i de ?apte ani de s?r?cie, care vor nghi?i tot bel?ugul de dinainte. Acesta este interpretarea lui Iosif. Cum ns? de l-a crezut Faraonul pe Iosif, c? aceasta este interpretarea corect? ?i nu alta?  Eu cred ca Iosif i-a dezv?luit Faraonului mai mult dect o simpl? interpretare.
?i pn? la urm? aceasta sa fie interpretarea corecta? Da, aceasta este si veti vedea de ce.
Visul este deseori simbolic ?i acesta nu face excep?ie . Pentru a va fi mai u?or s? n?elege?i simbolurile, s? pornim de la simbolurile distructive, ale vacilor sl?b?noage. Aceste simboluri distructive nu sunt  distractive deloc dar m?car sunt  instructive. Iat? de pild? cum omul de azi, pentru a reda sugestiv avertizarea "Pericol de moarte" folose?te simbolul craniului cu oase ncruci?ate. Este un simbol folosit practic in protec?ia munci, nu este deloc unul ini?iatic, dar e important c? e un simbol. Aproape acelasi simbol l g?sim in car?ile de Tarot, scheletul uman care simbolizeaza Moartea. Deci scheletul uman simbolizeaz? moartea omului. Prin coresponden??, scheletul cinelui de pild? simbolizeaz? moartea caninelor. A? vrea sa fac aici o parantez? si s? spun c? acest simbol l-am perceput-vizualizat personal n momentul cand pre?edintele B?sescu, la acea vreme primar al Bucure?tiului, a anun?at ini?ierea  campaniei de eutanasiere a cinilor din Bucuresti. Aceast? viziune pentru mine a fost confirmarea faptului  ca primarul Basescu ?i va duce planul la ndeplinire. nchid paranteza aici ?i ne ntoarcem la tristele simboluri distructive. Prin asem?nare putem deduce c? simbolul unei vaci slabanoage, deci aproape scheletice anun?? dezastrul in rndul bovinelor si extrapolnd, n spe?? al animalelor, dezastrul n sfera zootehniei. Aceasta mai ales pentru faptul c? exista un al doilea simbol distructiv ?i anume spicele de gru arse ?i uscate p care, urmnd logica expus? mai nainte, le identific?m ca simbol al distrugerii recoltelor agricole. Deci cu agricultura la p?mnt, zootehnia n-are nici ea mari ?anse de supravie?uire prin lips? de nutret, etc. ?i pentru c? agricultura ?i cre?terea animalelor erau cam principalele preocup?ri economice in acele zile, putem spune c? prin aceste simboluri se configura un dezastru economic complet. Prin opozi?ie ntelegem acum mult mai usor faptul c? vacile grase ?i frumoase precum ?i spicele de gru mari ?i bogate sunt simboluri ale bel?ugului n zootehnie respectiv agricultur?. Deci talmacirea lui Iosif era corecta.
?i ca s? vedeti c? talmacirea nu este ntamplatoare, nu este o nimereal?, cauta?i si g?si?i in Vechiul Testament , Proverbele Lui Solomon, cap 14, vs 14 (  l-am gasit cu google ) iat? citatul : "Unde nu sunt boi ieslea ramane goala, dar puterea boilor aduce belsug de roade". Deci avem aceia?i imagine,  bovine puternice, mari frumoase, etc care simbolizeaza bel?ugul. Nu e nici o coinciden??.
Mai mult de att, Iosif se presupune a fi fost o ncarnare a lui Iisus.
 ?i acum bomboana de pe tort. Exist? o similitudine ntre acele zile ndep?rtate ?i prezent: Criza atunci ?i acum.
Dac? citi?i povestea lui Iosif ve?i vedea c? Faraonul urmnd sfatul, pune deoparte alimente n timpul celor ?apte ani de bel?ug ?i apoi vinde n cei ?apte ani de criz? astfel c? mai c?-i cump?r? pe to?i cu toate ale lor. Scrie n carte c? Faraonul a cump?rat mai toate p?mnturile din Egipt. Interesant? mi?care.
Cam tot a?a cum se ntmpl? ?i azi cnd datorit? crizei lucrurile ncep s? se devalorizeze.
De ce n-am avut ?i noi un Iosif s? prentmpine criza?

Dar cine zice c? nu e? Criza este, poate c? e ?i Iosif . 

 

Ct de important este uneori in via??  s? ?ti s? interpretezi corect un vis?  

Exemplul l-am luat din cartea lui Jess Stearn-" Edgar Cayce -The Sleeping Prophet
".

Visul care urmeaz? i apar?ine unui broker american, de prin
anii 1930, nainte de crash.

Acest nene american viseaz? ca nevast?-sa mbracata n ro?u
era urmarit? de un taur: ‘I saw a bull following my wife who was dressed in
red.’

Acest broker apeleaz? la celebrul Edgar Cayce,
"profetul adormit". Cayce interpreteaz? visul in baza profesiei de
broker a subiectului, el face o legatur? ntre taurul din vis ?i pia?a de tauri . Comentariul original din cartea lui Stearn:

"Cayce’s interpretation of the symbolism involved in
the first dream would now be generally accepted. The red dress was obviously a
danger warning, the bull a bull market, on its way out. Ironically, the wife
was on the way out, too, divorcing the dreamer shortly thereafter."

 

Iat? ns? c? prin aceast? interpretare se ntmpl? ceea ce mie mi p?rea aproape imposibil, adic? Cayce s? dea un r?spuns gre?it.

 Interpretarea corecta a visului nu este
nicidecum cea dat? de Cayce ?i este una ct se poate de clar? ?i f?r? de echivoc.

Taurul este simbolul sexualita?ii masculine. Faptul c?
femeia era imbracat? n ro?u nseamn? ca ea atr?gea taurul, adic? un
iubit, un amant. Deci  visul  l avertiza pe om c?-l n?eal? femeia sau c?
era pe cale sa l n?ele. Iar ca dovada a corectitudinii interpret?rii citez
sfr?itul comentariului n englez? unde se spune ca n mod ironic nevasta a
divor?at de el la scurt timp:  Ironically, the wife was on the way out, too, divorcing the dreamer shortly thereafter."
 . P?i asta e, acesta a fost avertismentul din vis.

Am luat acest exemplu ?i pentru c? n mod 
involuntar, autorul car?ii  prin comentariul f?cut ne
ofera posibilitatea verificarii corectitudinii interpret?rii.
Omul a fost aten?ionat prin simboluri. Dar omul n-a n?eles. 

 

Ct de important este uneori in via??  s? ?ti s? interpretezi corect un vis?  

Exemplul l-am luat din cartea lui Jess Stearn-" Edgar Cayce -The Sleeping Prophet
".

Visul care urmeaz? i apar?ine unui broker american, de prin
anii 1930, nainte de crash.

Acest nene american viseaz? ca nevast?-sa mbracata n ro?u
era urmarit? de un taur: ‘I saw a bull following my wife who was dressed in
red.’

Acest broker apeleaz? la celebrul Edgar Cayce,
"profetul adormit". Cayce interpreteaz? visul in baza profesiei de
broker a subiectului, el face o legatur? ntre taurul din vis ?i pia?a de tauri . Comentariul original din cartea lui Stearn:

"Cayce’s interpretation of the symbolism involved in
the first dream would now be generally accepted. The red dress was obviously a
danger warning, the bull a bull market, on its way out. Ironically, the wife
was on the way out, too, divorcing the dreamer shortly thereafter."

 

Iat? ns? c? prin aceast? interpretare se ntmpl? ceea ce mie mi p?rea aproape imposibil, adic? Cayce s? dea un r?spuns gre?it.

 Interpretarea corecta a visului nu este
nicidecum cea dat? de Cayce ?i este una ct se poate de clar? ?i f?r? de echivoc.

Taurul este simbolul sexualita?ii masculine. Faptul c?
femeia era imbracat? n ro?u nseamn? ca ea atr?gea taurul, adic? un
iubit, un amant. Deci  visul  l avertiza pe om c?-l n?eal? femeia sau c?
era pe cale sa l n?ele. Iar ca dovada a corectitudinii interpret?rii citez
sfr?itul comentariului n englez? unde se spune ca n mod ironic nevasta a
divor?at de el la scurt timp:  Ironically, the wife was on the way out, too, divorcing the dreamer shortly thereafter."
 . P?i asta e, acesta a fost avertismentul din vis.

Am luat acest exemplu ?i pentru c? n mod 
involuntar, autorul car?ii  prin comentariul f?cut ne
ofera posibilitatea verificarii corectitudinii interpret?rii.
Omul a fost aten?ionat prin simboluri. Dar omul n-a n?eles. 

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X